dictare — DICTÁRE, dictări, s.f. Acţiunea de a dicta (1) şi rezultatul ei. ♦ Lucrare şcolară de control, care constă în reproducerea cât mai corectă în scris a unui text dictat. – v. dicta. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 dictáre s. f., g. d … Dicționar Român
DICTARE ad memoriam — apud Vopisc. in Caro, diccbatur, qui Memoriae dictator erat, Graecis Α᾿ντιγραφεὺς τῆς μνήμης: quemadmodum et Dictator Epistolar. ὁ Α᾿ντιγραφεὺς τῶ ἐπιςτολῶν etc. Quatuor enim erant Dictatores seu Α᾿ντιγραφεῖς, Libellorum, Memoriae, Epistolarum et … Hofmann J. Lexicon universale
dictáre — s. f., g. d. art. dictärii; pl. dictäri … Romanian orthography
AD MEMORIAM dictare — apud Flav. Vopiscum n Caro c. 8. Iunius Calphurnius, qui ad memoriam dictabat etc. dicebatur, qui Memoriae dictator erat; quemadmodum et procurare ad alimenta, qui alimentorum erat Procurator, Ita et parere atque obsecundare ad Memoriam,… … Hofmann J. Lexicon universale
AD Memoriam dictare — apud Flav. Vopicum in Caro c. 8. Iunius Calphur nius qui ad memoriam dictabat, talem ad praefectum Urbis super morte Cari epistolam dedit: dicebatur, qui memoriae dictator erat, et κ᾿ντιγραφἐυς τῆς μνήμης Graecis dicebatur. Parere ad memor iam,… … Hofmann J. Lexicon universale
dicter — [ dikte ] v. tr. <conjug. : 1> • XVe; ditier XIIe; lat. dictare, de dicere « dire » 1 ♦ Dire (qqch.) à haute voix en détachant les mots ou les membres de phrases, pour qu une autre personne les écrive ou les répète au fur et à mesure.… … Encyclopédie Universelle
dicta — DICTÁ, dictez, vb. I. tranz. 1. A pronunţa rar şi desluşit cuvintele unei fraze, ale unui text, pentru ca ascultătorul să le poată scrie întocmai. 2. A impune ceva în mod categoric, a obliga pe cineva să accepte ceva fără condiţii; a ordona. ♦… … Dicționar Român
dictando — DICTÁNDO s.n. invar. Scriere obişnuită pe caiete liniate cu linii paralele orizontale. Caiet de dictando = caiet cu linii paralele orizontale. – Din germ. diktando (scriind) după dictare . Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 dictándo s … Dicționar Român
ДИКТОВАТЬ — (франц. dicter, от лат. dectare объявлять). 1) говорить, прочитывать кому либо то, что он должен писать. 2) внушать, делать внушения. 3) предписывать безапелляционно. Словарь иностранных слов, вошедших в состав русского языка. Чудинов А.Н., 1910 … Словарь иностранных слов русского языка
dictar — (Del lat. dictare.) ► verbo transitivo 1 Decir una cosa a otra persona para que ésta la vaya escribiendo: ■ te voy a dictar unas cartas. 2 Pronunciar una ley, un decreto o una sentencia: ■ el juez ya ha dictado el fallo. SINÓNIMO decretar emitir… … Enciclopedia Universal
Diktat — Order; Zwang; Befehl; Anweisung; Weisung (fachsprachlich) * * * Dik|tat [dɪk ta:t], das; [e]s, e: 1. a) Ansage eines Textes, der wörtlich niedergeschrieben werden soll: nach Diktat schreiben; die Sekretärin wurde zum Diktat gerufen … Universal-Lexikon
